Social Media in advertising, explained by the semiotic square

When explaining Social Media to friends and relatives, that are using it, but do not understand the term, I give only one example, as I observed it is clear and simple. Social Media is when you post a review on Amazon. Therefore the analogy is simple, Social Media is Content. Social media is the power to own and mention a personal opinion while others, public or non-public figures or companies, can follow and discus about it, as it can be explained only through content and it's creators.

I divided the content in 4 categories and placed it them the semiotic square.  This square is explaining the advertising relationship with content, not the inherent authority among people and generally content consumers.

Celebrity and Tribes
Most powerful social media content is celeb content. They have the highest number of fans online, reach and the highest engagement. Complementary to this, I placed the tribe content, meaning their followers, social media groupies. A celebrity could not exist without is's fans, as a politician without it's voters, an artist without a collector, an actor without the scene, etc. Celebrities expose their lifestyle and way of being to everybody, thus raising curiosity, creating role models and lots and lots of conversation. And let's not forget everybody wants to be a celebrity and they work for it with the help of Social Media.

Brands and Consumer
At the opposite side, we have brands, wishing to be celebs, with consumers wishing to gain something from brands. We never follow a brand or Facebook page/ blog/ branded community, unless there's something for us also. That something often relates to information of product and services, promotions, gifts, frisbees and seldom to real life conversation.

We never follow a coffee brand unless it has good appetizing coffee content, (like Coffeechat Jacobs community) and from time to time an app and a contest. We never follow a brand of computers like Dell, unless it invites us to compete with others.

Even though brands would like to think of themselves as celebes, they rarely understand this concept, or even worse, they forgot it, as I wrote in my previous blog post.

What's next?
This is the feeling for now, the scheme above. In the nearest future, I would like to replace consumer content with tribes, in the semiotic square above and tribes with socialism maybe? What do you think? Is there any emerging new political theory?

And then read Life's simple POV.

Izvorul Minunilor - Apa de legenda

Stiu ca este un spot cam vechi, dar m-am lovit de curand de el. Primul impuls a fost sa scriu despre ce se intampla cand publicitarii se incurca in simboluri si metafore. Vroiam sa scriu ca asa se inventeaza legenda universala, dar, evident ca nu am sa spun asta. Mai vroiam sa zic si ca din lipsa de basme romanesti, inventeaza unele care nu exista. (regele gheturilor si imparatul focului). Apropo, ce s-a intamplat cu Imparatul Rosu? A murit?

Apa de Legenda este cel mai bun exemplu de reclama in care semiotica si intrumentele ei si-ar fi facut treaba mult mai bine.

De cele mai multe ori, relatia dintre semiotica si publicitate este pusa la indoiala, datorita necunoasterii instrumentelor semiotice considerate de unii publicitari, inadecvate pentru a raspunde problemelor din creatia publicitara. Totusi, semiotica se foloseste constant de publicitate ca mijloc, pentru a raspunde intrebarilor privitoare la modul în care sensul da nastere imaginii.
Astfel ca, patratul semiotic din reclama realizata de Friends ar fi aratat asa:
Analiza tuturor semnelor din spot ne conduce catre axa ura-iubire, versus puritate-toxicitate.

Uitand de faptul ca introducerea unor simboluri universale fac neverosimile calitatile produsului autohton, intrebarea mea este cat de relevante sunt valorile de mai sus pentru categorie?

Ravensburger Construction

via
Cat de corect este demersul celor de la Ravensburger?

Eliberarea refulatului

De ce se sinucide iepurasul? Dar de ce se sinucide oul?


Aici sunt toate filmuletele cu oul care se sinucide pentru a-si isi eliberea "goo-ul". Nu numai oul ci oricine putea sa-si elibereze goo-ul, Cadbury a oferit ocazia.
Foarte multi nu s-au folosit de aceasta ocazie. Au eliberat tot oul, oricum destul de distractiv.

Balsamul de rufe

Reclama Coccolino - Prosoapele din 2006 este prima care a iesit din tiparul de reclame la balsam. Este construita pe axa confortul din intimitate vs. disconfortul din aglomeratie si afirma faptul ca, daca am folosi acest balsam nu am mai simti disconfortul pe care il simtim in multime. Fie ca este vorba de persoane care coboara din masini de lux, oameni de afaceri sau simpli muncitori, toata lumea se poate bucura de comoditate.

Dar iata ce face Lenor. O insula la metrou. Aceeasi axa. Introduce acelasi concept, puterea de a te bucura de un balsam de rufe si in alt context, decat cel de acasa.

Daca pana acum balsamul de rufe conducea consumatorul din confortul casei, in lumea virtuala a confortului naturii, acum ii conduce pe consumatori direct in strada, in lumea reala, intr-o incercare de a redefini experientele senzoriale placute. Personajele nu mai contempla prospetimea naturii in interiorul caminului ci duc ei insisi prospetimea afara, in strada, in aglomeratie.

Patratul semiotic pentru Nivea

Descrierea conceptelor: (preluate din psihologia transpersonala)
Sinele condensat este Sinele limitat de factori fizici, biologici, culturali, Sinele individului care nu a reusit sa depaseasca anumite limitari, din cauze subiective sau obiective. Este Sinele aflat la un nivel inferior in piramida trebuintelor a lui Maslow.

Sinele rezonant este Sinele aflat in armonie atat cu interiorul individului, cat si cu mediul , Sinele care rezoneaza, care se afla pe aceeasi lungime de unda cu tot ceea ce l-ar putea influenta si care, prin rezonanta, se adapteaza si creste totodata sub influentele pe care le suporta. Este Sinele aflat cel putin in varful piramidei trebuintelor, daca nu dincolo de acesta. Notiunea este preluata din teoria fizica a rezonantei si adaptata in contextul psihologiei transpersonale.

Daca pana acum nu demult Dove a fost primul care a scris despre "manifestul pentru frumusetea adevarata" si a intrat mai mult in zona Sinelui rezonat, acum, Nivea il urmeaza. Campania "Frumusetea este..." - in functie de patratul semiotic - este construita pe axa frumusete-slutenie versus sine rezonant-sine condensat.

Cosmeticele incep sa nu se mai inscrie doar in categoria "hai sa vedem ce beneficiu mai oferim acum: par lucios cu volum, piele fina fara riduri, culoare intensa." Au mers mai departe, in incercarea de a redefini perceptia despre frumusete si de a o incadra in alt spatiu. Un spatiu mai uman, mai centrat pe individ.

Instrumente semiotice in publicitate

Reteaua semiotica si patratul logic, (transformat in patrat semiotic) sunt instrumente ce pot fi folosite in startegie. Aici.
Mai multe despre patratul semiotic aici.