Cum putem interpreta norisorii

081016 Social Tagging, Online Communication, and Peircean Semiotics

View more presentations or upload your own. (tags: users sign)

Nu am inteles intreg sistemul de indexare a etichetelor si mai ales cum au ajuns la cele 10 clase de semne sociale indexabile (social tagging signs), dar este o metoda buna de a intelege si interpreta mai multe despre persoana care pune etichetele.

Introducere in semiotica cu Greg Rowland

Greg Rowland Semiotics London in Prague 2007

View more presentations or upload your own. (tags: perfectcrowd londoninprague)

De citit exemplul Rexona. Foarte amuzant!

Semiotics explained by dr Jill Terry

BMW Freediver

Metafora si metonimia - doua moduri de a comunica un inteles.

Metafora explica nefamiliarul în termenii familiarului, adică aparţine dimensiunii paradigmatice a semioticii. O metaforă exploatează simultan similaritatea şi diferenţa.

Metonimia este termenul folosit pentru a descrie invocarea unui obiect sau idei folosind detalii asociative, dimensiunea sintagmatică. Metonimia funcţionează prin asocierea înţelesurilor în interiorul aceluiaşi plan. Reprezentarea realităţii implică, în mod inevitabil, o metonimie: alegem o parte a „realităţii”, care să se remarce pentru întreg. Selectarea metonimiilor este în mod evident esenţială, deoarece din acestea se vor construi rămăşiţele necunoscute ale realităţii

Semiotica

Introducere in semiotica

Context socio-cultural

Cum ar arata aceasta reclama daca nu ar tine cont de contextul socio-cultural?

Instrumente semiotice in publicitate

Reteaua semiotica si patratul logic, (transformat in patrat semiotic) sunt instrumente ce pot fi folosite in startegie. Aici.
Mai multe despre patratul semiotic aici.

Disertatie publicitate si reclama

Principalul motiv pentru care acum 7 luni am inceput sa scriu pe acest blog a fost disertatia pe care am sustinut-o astazi.Sunt dezamagita de prestatia mea dar si de cea a profesorilor.
Tema lucrarii mele a fost: "Aplicatii ale semioticii in strategia de comunicare". Am incercat sa intorc putin roata. Si daca pana nu demult analiza semiotica era folosita post productie, mai mult pentru evaluare, am vrut sa demonstrez ca instrumentele pe care semiotica le detine pot fi folosite deductiv si nu doar inductiv.
Pentru asta am ales sa pozitionez un ansamblu rezidential utilizand denotatiile si conotatiile, grilele semiotice si patratul semiotic.
Dupa ce am prezentat acest proces deductiv, prima intrebare din partea profesorului a fost: "Care sunt interpretantii pentru publicul tinta pe care l-ai ales". Intrebarea m-a blocat. Mi s-a parut gresit formulata. Nu am inteles-o. Din pacate pentru mine nu am intrebat a doua oara la ce se refera, ci am adoptat atitudinea studentului nepregatit. M-am intrebat de ce am aceasta atitudine? Doar am sustinut aceeasi idee in fata clientului si a cumparat-o. De ce ma simt nepregatita? Raspunsul sta in atitudinea profesorului fata de mine. Cu lucrarea abia rasfoita in timpul prezentarii, ii sclipeste o idee ca ar putea sa ma prinda. Doar ca tonul face atmosfera. Tonul, plin de superioritate autocratica m-a conditionat sa nu vreau sa imi mai apar ideea. Am intrat intr-un mecanism de aparare si imi doream sa scap cat mai repede posibil din sala.
A urmat a doua intrebare incuietoare, care mi se parea la fel de gresita: "Tu cum ti-ai alege propria locuinta? Tu daca ai fi in locul acestor oameni, cum ti-ai alege casa?".
Si acum vine intrebarea mea: ce legatura exista intre interepretant si motivele de alegere a unei locuinte si conceptul de startegie de comunicare? Interepretantul exista in legatura cu un obiect si semnul atasat acestuia. Dar deocamdata nu am stabilit niciun semn. In lucrare eu am stabilit doar ideea de comunicare, nu am stabilit semnul/ semnele care vor putea fi analizate cu ajutorul aceastei ecuatii peirceene.
Dar de ce nu mi-a venit pe moment raspunsul? Pentru ca nu eram pregatita? Pentru ca profesorul a afirmat ca nici el nu intelege si se astepta de la mine sa inteleaga ceva? Nu stiu.

Oricum, in acest context, in care nu am gasit decat o persoana interesata de semiotica cu ajutorul blogului, iar prezentarea lucrarii a fost un dezastru, ma intreb daca mai are rost sa continui?

Poate incep un blog de strategii de comunicare mai bine?

E cineva interesat de semiotica?

Advertising semiotics

Cateva chestii interesante despre semiotica, structurate foarte bine in acest filmulet.

Semiotica si strategie

Am gasit o definitie interesanata a strategiei in cartea lui Michel de Certeau L`invention du quotidien: scenarii institutionalizate sau forme fixe de actiune care functioneaza drept ghiduri generale de comportament social.

Aceasta definiţie, înscrisa în sfera ştiinţelor sociale, este foarte interesanta pentru specialiştii din publicitate, deoarece subliniază faptul că o strategie este mai întâi un discurs.

Semiotica îşi concentrează atenţia asupra “textului” şi acordă receptorului sau “cititorului” un rol mult mai activ decât în majoritatea modelelor comunicării proces. Pentru semiotică, mesajul transmis este o construcţie de semne care, în urma interacţiunii cu receptorul, produce un înţeles. Acesta se naşte sau este “descoperit” în procesul “lecturii”, care este un proces de negociere între “cititor” şi “text”. Primul contribuie cu experienţa sa culturală referitoare la semnele şi codurile celui de-al doilea.

Semiotica poate facilita elaborarea strategiei şi o poate ajuta să fie mai eficienta, conştienta de raportul existent între concept – plin de sensuri – şi expansiunea\ generarea sa. În abordarea „generativă” aceasta consta tocmai a lua în considerare transformarea non lineara a oricărui concept, a oricărei limbi pentru a reuşi să devina discurs şi cuvânt.

Determinarea poziţionării unei mărci, a caracteristicilor publicului ţinta subliniază faptul că semiotica descrie strategia ca subiect care intervine în planul virtual şi care ar trebui să semnifice un interlocutor ideal, transmiţându-i o poveste ce se înscrie în ceea ce se poate numi strategie narativa: adică înlănţuirea programelor care permit circularea valorii obiectelor aferente.

Semiotica intervine în acest caz la mai multe nivele: pornind de la segmentarea conceptului pertinent, la declinarea diverselor faze ale campaniei publicitare care relaţionează cu destinatarul, pana la alegerea spaţiului pentru desfăşurarea optima a discursului.

In legatura cu acest subiect: o firma din Chicago, numai cu asta se ocupa, interventia semioticii in publicitate. E de vazut.

link util

Am gasit doua tabele foarte interesante in contextul teoriei comunicarii.
Verificati!

definitii semiotice - Saussure

Pentru Saussure, semnul este un obiect fizic cu semnificaţie sau “un semn constând din semnificant şi semnificat”.

Semnificantul este imaginea semnului aşa cum îl percepem – urma pe hârtie sau sunetele în aer.

Semnificatul este conceptul mental la care se referă. Acest concept mental este cam acelaşi la toţi membrii aceleiaşi culturi, care vorbesc aceeaşi limbă.

semn - denotatie - conotatie

Semn: triunghi verde

Denotaţia semnului: „Brad de Crăciun”

Conotaţia: festivitate, familie, frig, cadouri

Utilizare: Folkway Music, un magazin axat pe vanzarea de chitari, a facut anul trecut legatura dintre Craciun si diverse accesorii pentru chitara.
Desi la prima vedere analogia pare "slabuta", imaginea se adreseaza unui public pentru care chitara si accesoriile acesteia spun multe, fiind o imagine puternic incarcata emotional.

Primele analize semiotice din publicitate – Barthes

Pastele frantuzesti PANZANI,

R. Barthes observa că semnificaţia italienitate este produsa de conjuncţia a trei tipuri de semnificanţi:

- semnificanţi iconici, adică un inventar de obiecte determinate socio-cultural: roşii, cutie cu paste, brânză, etc.;

- semnificanţi lingvistici – prin sonoritatea italiana a numelui;

- semnificanţi plastici: culorile verde, alb şi roşu (culorile steagului italian).

Pentru acea perioada, descoperirea mai multor categorii de semne (lingvistic,iconic şi plastic), care participa la semnificaţia globala, a însemnat un mare câştig. Dar nu acesta este cel mai important aspect al semiologie barthesiene. Barthes demonstrează că imaginea publicitara este compusa din doua subsisteme pe care le percepem simultan: nivelul denotaţiei şi cel al conotaţiei.